Single Blog

Stresul micro și macro. Vieți fără sens.

Dacă la orice interviu de angajare, unui candidat i s-ar pune în față un container de, să zicem, 1 m³ și s-ar spune că acesta reprezintă tot stresul pe care îl va acumula corpul lui în următorii trei ani – probabil că nimeni nu s-ar mai angaja vreodată într-o corporație. Cam asta este realitatea: stresul intră în noi în doze infime, zi de zi și astfel ne obișnuim, încet-încet cu el. Iar când, mai târziu în carieră, ajungem să ne dăm seama de efectele lui aspra sănătății noastre, ne spunem: “Hai că mai e un pic până la pensie”. Nasol.

De ce ești stresat?

  1. Dezechilibru temporal: pentru că pui accent prea mult ori pe trecutul tău (te victimizezi sau regreți), ori pe viitorul tău (te iluzionezi) ori pe prezentul tău (te înrădăcinezi) — în dauna celorlalte două.
  2. Dezechilibru de interes: pentru că nu te bucuri destul la serviciu/ în munca ta — și pui accentul pe performanță prea mult.
  3. Dezechilibru de aliniere personală: pentru că ai ajuns să faci ceva (ca și activitate zilnică) care nu te reprezintă) și să îți dorești lucruri care ajung să nu mai însemne nimic la un moment dat.
  4. Dezechilibru interior: pentru că gândurile îți fug înainte și înapoi și nu rămân ancorate în prezent, nu le poți controla fluxul.

În esență, stresul reprezintă o nepotrivire (ca cele de mai sus) între tine și mediul tău. Stress (în engleză) înseamnă tensiune.

În ultimii doi ani cercetările asupra stresului au evoluat constant. Am sintetizat mai jos câteva dintre aceste cercetări. Și câteva dintre cercetările referitoare la metodele de combatere a stresului.

La ce te expui?

Unele dintre aceste cercetări, fac o legătură între situațiile stresante și abilitatea noastră de a ne organiza gândurile și acțiunile, starea sufletească, problemele de anxietate, emotivitatea și motivația, comportamentul defensiv și capacitatea de a învăța și de-a memora. Poate îți par evidente dar este de asemenea curios faptul că până acum nu au fost întreprinse studii clinice științifice relevante referitor la efectul stresului profesional asupra sănătății.

Alt studiu a făcut legătura dintre stresul financiar și durerea fizică. Totul a pornit de la o observație și anume aceea că în perioade de crize economice, există mai multi oameni care reclamă probleme corporale și au nevoie de îngrijire. Într-un studiu din 2008 făcut pe un eșantion de mai mult de 30 000 de indivizi, cei care erau șomeri au cheltuit cu 20% mai mult pe calmante decât cei care din punct de vedere economic aveau o siguranță mai mare. Cu alte cuvinte starea finanțelor personale te poate afecta fizic în mod direct. Rezultatele a șase studii au arătat că insecuritatea economică produce durere fizică, reduce toleranța față de durere și poate prezice chiar consumul de calmante. Concluzia ar fi că în zilele noastre oamenii percep amenințările economice în același fel în care demult percepeam amenințarea prădătorilor, animalelor periculoase mortale. Iar corpul nostru reacționează pe măsură.

Stresul nu afectează doar starea de bine și starea de sănătate generală a oamenilor, dar ajunge să accelereze procesele cancerigene dacă acestea există într-un corp bolnav. Se știe deja că hormonii stresului determină sporirea numărului de vase de sînge, dând astfel posibilitatea celulelor canceroase să se răspândească mai rapid. Recent a fost descoperit că și sistemul limfatic poate fi răspunzător pentru răspândirea cancerului; în imaginea de mai jos, în partea de sus vezi în mișcare o celulă potențial canceroasă într-un sistem limfatic sănătos. În imaginea de jos vezi o celulă canceroasă într-un sistem limfatic bolnav; mișcarea este mult mai rapidă. Hormonii stresului determină în mod fizic lărgirea vaselor limfatice care drenează tumorile, permițând cancerului să se răspândească mai rapid.

 

Studii și mai recente făcute pe șoareci de laborator (urmând a fi replicate pe oameni) arată că în prezența stresului are loc o inflamare a creierului, ca și cum sistemul imunitar atacă direct sistemul nervos. Efectul este de lungă durată și este echivalent Cu un comportament de evitare socială și simptome majore de depresie la oameni. Acest studiu este considerat a fi primul care asociază pierderea memoriei pe termen scurt cu stresul. Un alt studiu a demonstrat în mod direct scurtarea sinapselor din regiunea cortexului prefrontal datorată expunerii prelungite  la stres. Ceea ce înseamnă pierderea memoriei.

Ce am făcut eu ca să reduc total stresul din viața mea?

În principiu, am rezolvat toate cele patru dezechilibre despre care am vorbit la începutul acestui articol. Mi-am schimbat viața total astfel încât analizele medicale au ajuns să fie din ce în ce mai bune. Am adus bucurie în munca mea, schimbând complet ceea ce făceam și orientându-mă spre ceea ce-mi place să fac și îmi dă energie. Mi-am schimbat obiceiurile alimentare, m-am apucat de sport. Am învățat să meditez și să-mi golesc mintea de gânduri inutile, mi-am regăsit echilibrul prin yoga și petrec mult mai mult timp bun alături de-ai mei. Și continui să-mi evaluez fiecare zi din viață astfel încât să fac alegeri mai deștepte care să nu mă ducă înspre mai mult stres ci înspre mai multă viață împlinitoare.

Ai zice că asta cere curaj, inconștiență, lipsă de griji sau cine știe ce alte calități extraordinare. Nicidecum.

Ci doar o obsesie pentru am trăi viața așa cum o merit, ca pe-un dar nu ca pe un chin.

Uite câteva lucruri pe care le poți face și tu.

Vorbește despre tine la persoana a treia (din când în când). În felul acesta capeți o altă perspectivă asupra persanei proprii, prinsă în mijlocul vieții cotidiene. Și astfel îți dai seama de lucruri pe care altfel nu le-ai fi înțeles.

Găsește niște copaci și stai pe lângă ei. Chiar și privitul unor filme despre natură te poate ajuta, dar ajutorul major îl capeți atunci când te plimbi printr-o pădure.

Du-te la concerte live. În ultimii ani, s-a descoperit că muzica (în general) ajută extraordinar la reducerea hormonilor care au legătură cu stresul. Ascultatul muzicii ca și cântatul (așa cum te pricepi tu). Iar studiul mai arată că nu contează vârsta, genul muzical sau familiaritatea cu piesele cântate.

Uită-te la videoclipuri cu mâțe. Ai crede că ăsta nu poate fi un subiect de cercetare academică serioasă. Realitatea este că doar în 2014, peste 2 milioane de videoclipuri cu mâțe au fost urcate pe YouTube și au fost urmărite pe peste 26 miliarde de ori. Acest studiu a demonstrat că, chiar dacă fac acest lucru în timpul serviciului amânând ceea ce ar avea de făcut, oamenii beneficiază pe termen lung de efectele emoționale datorate urmăririi acestui gen de videoclipuri.

Respiră adânc, din abdomen. Inspiră pe nas numărând până la patru; ține-ți respirația numărând până la șapte. Expiră pe gură, numărând până la opt.

Analiza macro.

60 de ani de sărăcie. Două generații afectate. Care își doresc astăzi bunăstare. Lucruri, experiențe, concedii pe afară, termopane la casă, mertzane, mâncare bună și multă, etc. Tot ce n-am avut atâta timp. Pentru asta suntem gata să muncim mai mult decât putem: ore suplimentare, sâmbete, duminici, sărbători, fără concedii, aici sau plecați in străinătate. Ăsta este mediul propice pentru ca alții să ne dea de lucru ieftin. Olandezii lucrează 30 de ore pe săptămână. Românii 41. Ghinion și cu niște regimuri politice dezinteresate, oameni politici stupizi, guvernanți habarniști – și ei, ca și omul de rând, interesați tot de lucrurile de mai sus.

Articolul ăsta este despre cum să te prețuiești mai mult.

Concluzie

Stresul a fost declarat epidemia secolului 21. Corporațiile au mult de-a face cu acest lucru. O parte dintre studiile pe care le-am menționat mai jos au folosit șoareci de laborator pentru a ajunge la concluzii valabile și pentru noi, oamenii. Tu încearcă să nu fii doar un șoarece de corporație.

 

 

SalveazăSalveazăSalveazăSalveazăSalveazăSalvează

SalveazăSalvează

SalveazăSalvează

SalveazăSalvează

Comments (0)

Post a Comment